A

Aaamorphis… una din trupele mele preferate, pe care cred că aș putea să-i ascult la orice oră și tot să mă ducă în acea stare de grație pe care o capăt la multe dintre piesele lor. Duminică, 3 aprilie, i-am văzut live pentru a patra oară, întotdeauna cu aceeași plăcere. Știu că m-am apucat să-i ascult mai mult de curiozitate, îmi plăcea cum sună numele și, când vine vorba de trupe cu nume interesant, am zis să încep cu litera ”A”, adică Amorphis și Anathema – amândouă mi-au devenit la fel de dragi. Prima întâlnire cu Amorphis a avut loc în 2008, țin minte că a fost un concert alături de Haggard, într-un pavilion de la Romexpo, extaz total. Apoi concertul din 2012 de la Silver Church, unde n-am reușit să obțin acreditare foto, dar unde m-am dus de drag. Și, în sfârșit, concertul de anul trecut de la Metalhead Meeting, unde am putut în sfârșit să-i fotografiez. Așa că de-abia așteptam să-i văd acum din nou.

Amorphis - 3 aprilie 2016 - Arenele Romane, București

Nikon D750 + Nikon AF-S Nikkor 70-200 mm f/2.8G ED VR II @ 170 mm, f/2.8, 1/320s, ISO2500

Amorphis - 3 aprilie 2016 - Arenele Romane, București

Nikon D750 + Nikon AF-S Nikkor 70-200 mm f/2.8G ED VR II @ 120 mm, f/2.8, 1/250s, ISO3200

Amorphis - 3 aprilie 2016 - Arenele Romane, București

Nikon D750 + Nikon AF-S Nikkor 70-200 mm f/2.8G ED VR II @ 200 mm, f/2.8, 1/320s, ISO2500

Amorphis - 3 aprilie 2016 - Arenele Romane, București

Nikon D750 + Nikon AF-S Nikkor 70-200 mm f/2.8G ED VR II @ 140 mm, f/2.8, 1/160s, ISO3200

Amorphis - 3 aprilie 2016 - Arenele Romane, București

Nikon D750 + Nikon AF-S Nikkor 70-200 mm f/2.8G ED VR II @ 95 mm, f/2.8, 1/320s, ISO3200

Arenele Romane reprezintă astăzi unul dintre puținele locuri indoor unde se mai pot defășura concerte măricele în București (atunci când e instalat cortul care ne apără de intemperii), alături de Sala Palatului, Sala Radio (dedicată mai ales muzicii clasice și jazzului), Romexpo, Hard Rock Cafe, Berăria H și alte câteva cluburi, ceea ce e foarte puțin și foarte trist pentru o capitală de mărimea Bucureștiului. Arenele, cu istoria pe care o au în spate și cu arhitectura specifică ar trebui poate să beneficeze de un face-lifting, respectiv o renovare, mă gândesc că sunt singurul edificiu de acest fel de la noi, asemănătoare cu arenele de la Nîmes, din Franța. Păcat că nu se găsesc fonduri… ca întotdeauna, stăm să pice pe noi, ceea ce probabil se va întâmpla la un moment dat. Alături de ceilalți fotografi de concerte, consider că ar trebui să milităm pentru construirea unei săli de concerte a Bucureștiului, accesibilă tuturor, dar care să fie modulară și să permită împărțirea ei în mai multe aule, cu diferite capacități, să zicem de la 200-300 de spectatori până la un maxim de 10000 de persoane și care să fie accesibilă tuturor, de la artiștii consacrați până la, mai ales, mișcarea din underground. Știu că astea sunt deocamdată vise frumoase, dar nimic nu e imposibil atunci când crezi și, mai ales, când acționezi. Se știe că există o inițiativă din partea Guvernului, dar se arată a fi la scară mică și nu neapărat sortită succesului. Și nu pare să se îndrepte și către mișcarea rock, care a fost totuși lovită crunt de evenimentele din toamnă și care merită ceva mai mult.

Am făcut această paranteză (mică sau mare, nu-mi dau seama) pentru a sublinia faptul că ceea ce încerc să fac aici nu înseamnă cronică de concert, ci expunerea unor păreri personale și a unor trăiri și mai personale. De la o vreme am decis că totul ar fi și mai grăitor dacă imaginile pe care le creez ar fi însoțite de cuvinte, respectiv de poveștile din spatele obiectivului, mai ales că am ocazia de a fotografia cele mai variate subiecte, în cele mai diferite moduri și în cele mai diverse locuri. De-o fi bine sau rău, ne va spune timpul.

Amorphis - 3 aprilie 2016 - Arenele Romane, București

Nikon D750 + Nikon AF-S Nikkor 70-200 mm f/2.8G ED VR II @ 102 mm, f/2.8, 1/250s, ISO3200

Amorphis - 3 aprilie 2016 - Arenele Romane, București

Nikon D750 + Nikon AF-S Nikkor 70-200 mm f/2.8G ED VR II @ 170 mm, f/2.8, 1/320s, ISO2500

Amorphis - 3 aprilie 2016 - Arenele Romane, București

Nikon D750 + Nikon AF-S Nikkor 70-200 mm f/2.8G ED VR II @ 200 mm, f/2.8, 1/100s, ISO3200

Amorphis - 3 aprilie 2016 - Arenele Romane, București

Nikon D750 + Nikon AF-S Nikkor 70-200 mm f/2.8G ED VR II @ 165 mm, f/2.8, 1/160s, ISO3200

Revenind la concert, am fost surprins să constat că, chiar și după ce trupele din deschidere și-au terminat recitalul, cortul instalat la Arene nu era plin, probabil și datorită faptului că Amorphis erau pentru a treia oară la București în mai puțin de un an. Fanii înfocați erau însă prezenți, ceea ce s-a văzut și în desfășurarea ulterioară a concertului. Trupa s-a prezentat într-o primă fază destul de ”amorfă”, se pare că după o noapte de pomină legată de concertul de la Sofia din seara precedentă, lucru recunoscut și de Tommi Joutsen, solistul rămas fără dread-uri. Însă lucrurile s-au încins pe parcurs și băieții au fost la înălțimea așteptărilor pentru următoarele aproape două ore.

Amorphis - 3 aprilie 2016 - Arenele Romane, București

Nikon D750 + Nikon AF-S Nikkor 70-200 mm f/2.8G ED VR II @ 98 mm, f/2.8, 1/200s, ISO3200

Amorphis - 3 aprilie 2016 - Arenele Romane, București

Nikon D750 + Nikon Nikkor 20 mm f/1.8G ED AF-S @ f/1.8, 1/200s, ISO1600

Amorphis - 3 aprilie 2016 - Arenele Romane, București

Nikon D750 + Nikon AF-S Nikkor 70-200 mm f/2.8G ED VR II @ 200 mm, f/2.8, 1/400s, ISO3200

Ceea ce-mi place foarte mult la trupa asta și mai ales la solist este energia debordantă pe care o manifestă pe scenă, cu adevărat molipsitoare. Felul cum se poate zbate pe scenă, ca peștele pe uscat, cântând cu dezinvoltură în același timp, te face să te întrebi dacă nu cumva e mai tot timpul pe legale. Glumesc, desigur 🙂 Fiind în fața scenei la primele trei piese (pentru fotografii), am stat cu urechea foarte aproape de monitoarele lui și pot spune cu mâna pe inimă că are o voce de invidiat, care s-a auzit tot timpul cât am fost acolo crystal clear. Iar felul cum poate trece de la părțile melodioase la cele de grawl este de-a dreptul impresionant. Ca să nu mai vorbim de microfonul cu totul special, un trademark, chiar glumeam cu băieții din fața scenei, ”uite măh, are și robinet, și apometru, ce mai vrei?!”. Deosebite au fost și decorurile multicolore, destul de atipice pentru o trupă din această zonă muzicală. Eu unul am fost fericit că mi-au cântat My Kantele, una din piesele preferate, pe care cred că n-am mai auzit-o live din 2008. Iar la House of Sleep, reacția publicului, care știa versurile mai bine decât trupa și care a cântat la unison alături de aceștia, te lăsa cu gura căscată. A fost genul acela de concert când știi că se apropie bisul și finalul și nu vrei de fapt să se termine, deși la început n-ai avut un sentiment extraordinar. Și asta fără vreo bere la bord :))

Amorphis - 3 aprilie 2016 - Arenele Romane, București

Nikon D750 + Nikon AF-S Nikkor 70-200 mm f/2.8G ED VR II @ 180 mm, f/2.8, 1/250s, ISO3200

Amorphis - 3 aprilie 2016 - Arenele Romane, București

Nikon D750 + Nikon AF-S Nikkor 70-200 mm f/2.8G ED VR II @ 78 mm, f/2.8, 1/160s, ISO1600

Amorphis - 3 aprilie 2016 - Arenele Romane, București

Nikon D750 + Nikon AF-S Nikkor 70-200 mm f/2.8G ED VR II @ 95 mm, f/2.8, 1/320s, ISO2500

Amorphis - 3 aprilie 2016 - Arenele Romane, București

Nikon D750 + Nikon AF-S Nikkor 70-200 mm f/2.8G ED VR II @ 160 mm, f/2.8, 1/160s, ISO3200

Amorphis - 3 aprilie 2016 - Arenele Romane, București

Nikon D750 + Nikon AF-S Nikkor 70-200 mm f/2.8G ED VR II @ 200 mm, f/2.8, 1/320s, ISO2500

Probabil o întrebare logică ar fi de ce pun galeria online atât de târziu, la o săptămână și mai bine de la concert. E ocazia tocmai bună pentru a pune în cuvinte un fel de crez pe care-l am, acela că importanța unei galerii foto nu o dă graba cu care a fost pusă pe net, ci ceea ce vrea să exprime și, mai ales, să treacă testul timpului. Adică să-ți facă plăcere să te uiți la imaginile de acolo și peste ani de zile. Sigur, e frumos să vezi imagini imediat după concert sau chiar în timpul concertului, însă fotografia de calitate nu se fabrică la minut și nu preseturile dau valoarea unui cadru, ci mai degrabă editarea, care poartă amprenta personală a celui care a făcut-o și care îi dă de fapt unicitate și valoare. Probabil că următorul pas în goana după click-uri ar fi ca galeria foto de la concert să apară înainte ca însăși concertul să aibă loc, după cum zicea un bun prieten. Sigur, toți ne-am dori să avem imaginile online imediat după concert, însă lipsa timpului face ca uneori acest lucru să nu fie posibil, de aici și întârzierile, mai ales că unii dintre fotografii de concerte au și alte joburi. La mine nu e vorba de o altă slujbă, ci doar de alte laturi ale jobului de fotograf, care necesită timp și resurse. O să mă opresc aici cu lamentările, dar probabil că voi mai dezvolta acest subiect în postările viitoare. Sper să nu fi supărat pe nimeni cu aserțiunile mele și ca fotografiile să vină ca o completare pe lângă text. Sau invers. Galeria completă aici.

No related articles yet.

There are 2 comments


Post a new comment

Introdu raspunsul * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.